Sofia este capitala europeana a coruptiei, iar esecul Bulgariei in combaterea crimei organizate pune sub semnul intrebarii destinatia fondurilor ce vin de la Uniunea Europeana, scrie in editia de joi cotidianul spaniol El Pais, consultat de Rompres.
La un an de la aderarea la UE, autoritatile bulgare lasa impresia ca nu isi iau in serios misiunea de a asana si de a democratiza administratia. Mafiile coruptiei sunt la ordinea zilei in Bulgaria, afectand micile afaceri si pana la marile operatiuni imobiliare sau ale traficului de droguri intr-un stat care este o frontiera a Uniunii Europene cu tarile din Est. Ministrul afacerilor europene, Ghergana Grancearova, care face parte dintr-un guvern de social-democrati si liberali, recunoaste ca "Bulgaria nu functioneaza doar ca frontiera externa a UE, ci reprezinta o incrucisare de drumuri unde se amesteca interese sustinute de reprezentanti ai criminalitatii transfrontaliere".
"Ceea ce indigneaza cel mai mult pe majoritatea bulgarilor este faptul ca reprezentantii crimei organizate actioneaza in deplina impunitate, dar si lipsa de condamnari in cazul mafiilor coruptiei. Pe multi ne ingrijoreaza destinul fondurilor europene", spune o reputata ziarista bulgara, Kadrinka Kadrinova.
"Nu am stiut sa elaboram o putere judiciara democratica in Constitutia noastra. Drept consecinta, coruptia puterii judiciare figureaza drept cea mai grava problema a Bulgariei. In acest fel, judecatorii si procurorii sunt mult prea autonomi si sunt foarte dispusi la a se lasa cumparati", explica un expert in tranzitii politice in Europa.
La randul sau, sociologul Kancio Stoicev, angajat al biroului Gallup din Sofía, observa cu un suras indulgent: "coruptia este o trasatura intrinseca a economiilor de piata si, cine stie, caracteristica Bulgariei este ca ilegalitatile se comit cu mai mare frecventa la nive
