O vorbă din bătrâni spune că o greşeală recunoscută este pe jumătate iertată. La asta trebuie să se fi gândit şi oamenii de ştiinţă care au demonstrat că sunt suficient de înţelepţi pentru a recunoaşte atunci când se înşală.„Când gânditul îţi modifică maniera de a gândi este filosofie, când Dumnezeu te face să te răzgândeşti este credinţă. Când faptele te fac să vezi lucrurile într-un mod diferit este ştiinţă“, acesta este motoul unui curent la care par să fi aderat toţi înţelepţii momentului, de la Richard Dawkins, eminent etolog britanic, teoretician evoluţionist şi scriitor ştiinţific, autor al cărţii de referinţă „Gena egoistă“ şi, mai recent, al lucrării „Iluzia numită Dumnezeu“, la psihologul Steven Pinker sau producătorul muzical Brian Eno. Revista electronică Edge şi-a obişnuit cititorii ca în fiecare an să lanseze câte o provocare oamenilor de ştiinţă. În 2006, întrebarea adresată se referea la cea mai periculoasă idee, în timp ce, în 2007, oamenii de ştiinţă au fost întrebaţi pentru ce ar fi optimişti. De data aceasta, provocarea pentru 2008 a fost ca aceştia să spună în legătură cu ce chestiune şi-au schimbat părerea şi de ce. Obiectivul era acela de a-i determina pe cercetătorii, scriitorii şi oamenii de ştiinţă care accesează regulat site-ul www.edge.org să îşi recunoască într-un fel sau altul propriile greşeli. Sute dintre ei au acceptat invitaţia, dezvăluind o serie de situaţii, care de care mai surprinzătoare şi mai originale.
Greşeli recunoscute Mark Pagel, biolog evoluţionist la Universitate din Reading, susţine, de exemplu, că discuţiile despre diferenţele dintre rase nu ar trebui să fie un subiect tabu. „Ultimele studii despre genomul uman au demonstrat că între oameni există mari deosebiri de natură genetică. Avem în comun 99,5 la sută din patrimoniul genetic, nu 99,8 la sută, cum s-a crezut până acum. Aceasta este o noutate demnă de
