Peste 3.500 de creştinii ortodocşi de rit vechi din Brăila, a doua comunitate de etnici ruşi lipoveni ca mărime din Romănia după Tulcea, se pregătesc să sărbătorească duminică seara Ajunul Crăciun, după vechiul calendar Iulian. Alte mii de persoane care vor sărbători Crăciunul sunt basarabenii stabiliţi in Romănia precum şi cei care vin, tradiţional, in staţiunile romăneşti pentru ziua de Crăciun.

TRADIŢIE. Preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Brăila, Fenia Jipa Rubanov, spune că tradiţia cere ca, in Ajunul Crăciunului, toţi membrii familiei să se adune in jurul mesei, pentru o cină specială. Tradiţia spune că toţi cei care au ţinut post nu beau şi nu mănăncă nimic, cu excepţia unei cantităţi mici de apă, numai dacă este strict necesar, pănă cănd apare prima stea pe cer, care semnifică astrul care i-a călăuzit pe cei trei Magi spre locul sfănt unde s-a născut Isus. Odată cu apariţia primei stele, incep şi festivităţile. Cu toate că bucatele pregătite sunt de post, servirea lor este una de sărbătoare, ruşii lipoveni numind această masă "Cina sfăntă". Masa este acoperită cu o pănză albă, care simbolizează scutecele pruncului Isus, iar pe masă se aşează şi puţin făn, pentru a aminti de locul unde s-a născut Fiul lui Dumnezeu. In mijlocul mesei se aprinde o lumănare albă, simbolul al "Luminii lumii", iar alături de lumănare se aşează şi o bucată de azimă - păine de post - care este denumită "Păinea vieţii". In mod tradiţional, "Cina sfăntă" este compusă din 12 feluri de măncare diferite, care amintesc de cei 12 apostoli. Potrivit tradiţiei păstrate de peste 300 de ani, prima zi de Crăciun este sărbătorită in familie, iar slujba ţinută in prima zi a Naşterii Domnului este una scurtă, avănd in vedere că postul a fost unul lung - de 40 de zile. Fenia Jipa Rubanov a subliniat că, in ceea ce priveşte numărul ruşilor lipoveni, neoficial, la această dată,