După trei ani de investigaţii, în această săptămână, la Viena, începe procesul comerţului cu vize Schengen în care au fost implicaţi, în primul rând, angajaţi ai consulatelor sau ambasadelor austriece din Bucureşti, Belgrad, şi Budapesta, relatează cotidianul austriac „Der Standard”. Scandalul vizelor austriece a fost mediatizat în perioada respectivă şi în presa din ţara noastră. Din cauza anvergurii cazului, procurorul Friedrich Konig, care va reprezenta acuzarea, refuză să accepte definiţia de „afacere a vizelor” şi vorbeşte de-a dreptul despre o „reţea criminală” sau „fabrică ilegală de vize”. Şase acuzaţi vor apărea în faţa instanţei. Potrivit procuraturii, ei au iniţiat la reprezentanţele austriece din străinătate un comerţ înfloritor cu vize.
Procesul va dura 20 de zile şi vor fi audiaţi 140 de martori. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, acuzaţii vor putea fi condamnaţi până la cinci ani de închisoare. Deoarece acuzatul principal, consulul din Ungaria, a decedat anul trecut, locul lui a fost preluat de un alt angajat al Ministerului austriac de Externe, vice-consulul din Bucureşti. Alături de el se află pe banca acuzaţilor doi oameni de afaceri care cumpărau şi vindeau masiv vize, precum şi trei cetăţeni sârbi care s-au ocupat cu traficul de persoane. Potrivit actului de acuzare, în perioada 2001-2005 au fost vândute 8.000 de vize false, iar persoanele implicate de la consulate au primit, în funcţie de rangul ocupat în „ierarhia” reţelei criminale, între 15.000 şi 300.000 de euro. Vizele erau vândute nu numai cetăţenilor din cele trei state unde a acţionat filiera, ci şi în alte ţări, de pildă în Republica Moldova.
În actul de acuzare, Friederich Konig aduce critici dure şi Ministerului austriac de Externe care nu a efectuat controalele necesare şi a permis desfăşurarea acestei „afaceri”, fiind vizat direct fostul ministru de Externe, Benita Ferrero
