In Cluj mai traiesc astazi doar 115 armeni. Unii catolici, altii ortodocsi, dar si unii si altii sarbatoresc Craciunul si dupa calendarul in stil vechi, ”provoslavnic”, cu un decalaj de 13 zile, adica in 7 ianuarie. Aceasta este traditia si nu vor sa o piarda. Chiar daca nu mai au timp de adunari la asociatie, de sezatori culturale, uneori nici de slujbele de la biserica, armenii au un nucleu de „practicanti” care tin vie traditia.
Azaduhi Varduca este sefa Uniunea Armenilor din Cluj, fosta profesoara de chimie si pictorita. Impreuna cu bunicii si copiii armeni, Varduca l-a asteptat pe Mos Craciun la Centrul Cultural German, ca un sediu al lor nu au. In jurul bradului, cu prajituri, vin si ceai, armenii au ascultat cintece din folclorul armean, au povestit cum le-a fost anul care tocmai a trecut si si-au facut planuri de viitor. Mos Craciun a impartit daruri pentru copii, fara sa uite ca in pachete sa puna si un Atlas geografic. In el, seara acasa, bunicii pot sa le arate nepotilor unde este Armenia mama pe harta.
Relatii internationale matrimoniale
Copiii lor nu mai stiu limba armeana, unii vorbesc maghiara, iar altii romana. La Gherla nu mai au preoti care sa tina slujba in limba lor iar folclorul a suferit atitea modificari incit cei care vor sa salveze ceva fac adevarate sapaturi istorice. Cristina Pop este armeanca dupa bunica, studenta la Relatii Internationale, a cules citeva balade din folclorul armenesc, un costum popular si a cintat la Centrul Cultural German de pe strada Memorandumului o versiune a unei balade, fara acompaniament instrumental. Pentru ca instrumentistul stia alta varianta. Cristina este maruntica si bruneta, o infatasare tipica pentru armence, are voce si ambitia de a tine la singele ei armenesc. Desi se asteapta la o mare „drama” in familie, Cristina s-a logodit cu un armean din Moscova si vrea sa plece la
