În viitorul apropiat, un copil va avea mai multe şanse de a deţine din ce în ce mai multe rude în vârstă decât un vârstnic de a avea nepoţi. Speranţa de viaţă creşte, şi odată cu ea În viitorul apropiat, un copil va avea mai multe şanse de a deţine din ce în ce mai multe rude în vârstă decât un vârstnic de a avea nepoţi. Speranţa de viaţă creşte, şi odată cu ea numărul pensionarilor. Aceştia devin astfel din ce în ce mai mult "stâlpii familiei".
Cifrele arată făra putinţă de tăgadă că în toată lumea civilizată, speranţa de viaţă creşte iar natalitatea scade dramatic. Prin urmare, în anii ce vor urma, lumea va fi populată de bunici. Puţinii copii care se vor naşte vor fi înconjuraţi din ce în ce mai mult de vârstnici. Din ce în ce mai mulţi bunici, unchi şi străbunici vor face parte din universul familial.
Diminutivele care desemnează diverşii reprezentanţi în viaţă ai arborelui genealogic se înmulţesc. "Buni", "bunelul", "bunul", "mam-mare" sunt apelativele folosite din ce în ce mai des pentru a diferenţia reprezentanţii senectuţii din familie.
Un bărbat care acum are şaizeci de ani este încă în putere şi sănătos nu se mai gândeşte să-i lase în grijă fiului său greutăţile familiei, ci speră mai degrabă să construiască pentru încă douăzeci de ani lumea alături de fii şi de nepoţi, susţine Robert Rochefort, directorul general al Centrului de cercetări pentru studiul şi observarea condiţiilor de viaţă de la Credoc, din Franţa.
Din ce în ce mai puţini bătrâni din ziua de astăzi se gândesc ca odată ajunşi la pensie să rămână doar anexe, elemente inactive care să asigure doar "mentenanţa uzinei" numită familie, explică psihologii. Perspectiva renunţării la o viaţă întreagă de activitate doar pentru a avea grijă de nepoţi nu-i prea mai încântă pe seniorii vremurilor noastre. De altfel, din ce în ce mai multe organizaţii milit
