Potrivit unui centralizator pe categorii de calitate a apelor din România, întocmit de către Administraţia Naţională Apele Române, Jiul a fost în anul 2007 cea mai curată apă curgătoare din Potrivit unui centralizator pe categorii de calitate a apelor din România, întocmit de către Administraţia Naţională Apele Române, Jiul a fost în anul 2007 cea mai curată apă curgătoare din ţară.

Astfel, râul care izvorăşte din Valea Jiului are în total 1.593 de kilometri, din care peste 70% reprezintă apă de calitatea I. În schimb, cea mai proastă apă românească poate fi găsită la malul Mării Negre, unde aceasta are în proporţie covârşitoare doar calitatea a IV-a.

Faptul că judeţul Hunedoara are cele mai curate ape curgătoare din România se datorează în special reculului înregistrat de minerit şi siderurgie. Astfel, Combinatul Siderurgic din Hunedoara abia dacă mai există, Combinatul din Călan a fost lichidat, la fel ca şi unităţile miniere din judeţ, dar şi din Valea Jiului.

Raportul de monitoring al Administraţiei Naţionale Apele Române scoate în evidenţă faptul că, din cei 27.056 km de râuri monitorizaţi, 8.051 km (29,8%) sunt de clasa I de calitate, 12.565 km sunt de clasa a II-a (46,4%), 4.465 km (16,5%) sunt de clasa a III-a, 1.388 km (5,1%) de clasa a IV-a şi 587 km (2,2%) de clasa a V-a. Fluviul Dunărea pe 599 km (55,7%) este de clasa I şi 476 km (44,3%) sunt de clasa a II-a de calitate.

Monitoringul apelor uzate, evacuate în râuri din localităţi scoate în evidenţă marii poluatori, de exemplu: Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu-Severin, Timişoara, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani, Huşi, Timişoara. În 2006, 81% din volumul total de apă uzată provenită de la aglomerări a fost descărcat fără epurare în râuri, se mai arată în raport. (Maximilian Gânju)