(urmare din numărul de ieri) Sondajele regionale confirmă că problemele democraţiei se trag de la elite, nu de la electorat. Barometrul noilor democraţii (NDB) din 2005, cel mai recent dintr-o excelentă serie de sondaje regionale, o probează din plin. Cetăţenii din ţările problematice ale Europei Centrale şi de Est sunt critici la adresa instituţiilor, majoritatea exprimând neîncredere în parlamente şi partide politice, însă sunt democraţi convinşi şi resping alternativele nedemocratice, cum ar fi liderii autoritari, dizolvarea parlamentelor sau regimul militar. Majoritatea apreciază că actualul sistem politic este mai bun decât cel comunist şi, de asemenea, mai bun decât un regim autoritar. Evident, nu democraţia este problema, ci guvernarea: două treimi din alegători se plâng de corupţie şi de ineficienţa statului de drept şi consideră că guvernele lor sunt inechitabile. Tendinţele din NDB şi din Eurobarometru nu indică o deteriorare bruscă după intrarea în UE. De exemplu, încrederea în partidele politice şi în politicieni variază semnificativ la nivel european, însă la nivelul unei anumite ţări este în general constantă de-a lungul anilor. În cazurile problematice aflate în discuţie, capitalul social este redus, însă nivelul, deşi redus, este constant şi nu se schimbă odată cu aderarea. Cetăţenii Europei Centrale şi de Est rămân săraci, deşi au sentimente pro-democratice şi pro-europene. Majoritatea declară că gospodăria lor este într-o stare economică „proastă sau foarte proastă“ (90% în Bulgaria, 75% în Ungaria). În majoritatea anilor de tranziţie şi aderare, salariul real a fost sub nivelul celui din 1990. Chiar dacă performanţele macroeconomice sunt bune, e greu să fii satisfăcut la nivel de gospodărie când puterea de cumpărare din 2006 abia dacă o atinge pe cea din 1990, cum e cazul în România. În plus, diferenţa de dezvoltare dintre „vechea“ şi „noua“ Europă