Comuniştii au infiinţat Armata Populară după modelul Armatei Roşii sovietice. Nucleul ei l-au constituit militarii din diviziile de voluntari organizate pe teritoriul Uniunii Sovietice spre finele celui de-al doilea război mondial.
⢠Steaua roşie inlocuieşte stema regală⢠In numele poporuluiComunizarea Armatei Romăne
Comuniştii au infiinţat Armata Populară după modelul Armatei Roşii sovietice. Nucleul ei l-au constituit militarii din diviziile de voluntari organizate pe teritoriul Uniunii Sovietice spre finele celui de-al doilea război mondial. In timpul campaniei electorale (noiembrie 1946), "voluntarii", ajunşi comandanţi, au ordonat soldaţilor să voteze cu Blocul Partidelor Democrate.
In perioada interbelică, militarii nu aveau drept de vot, iar participarea lor la viaţa politică era interzisă. După război, situaţia s-a schimbat.
ARMATA, IN CAMPANIE. In iulie 1946 s-a votat o lege electorală care a acordat militarilor aceleaşi drepturi politice ca şi celorlalţi cetăţeni cu drept de vot. PCR spera astfel să profite de propaganda intensă desfăşurată in favoarea sa de către lucrătorii politici din armata romănă. "Armata trebuie să facă politică, declara insuşi Constantin Vasiliu-Răşcanu, noul ministru de Război. Votul armatei trebuie să demonstreze tuturor noua ei orientare." In timpul campaniei electorale, politicienii Blocului Partidelor Democratice (BPD), din care făcea parte şi PCR, erau insoţiţi de comandanţi ai unităţilor militare. Se organizau convorbiri cu trupa şi manifestaţii artistice prin care soldaţii erau "lămuriţi" să voteze BPD-ul. "In curănd toţi vom merge să ne spunem cuvăntul la urne, anunţa soldaţilor săi Constantin Bădescu, comandantul Diviziei 2 Infanterie. Da! Ni-l vom spune răspicat susţinănd BPD-ul. Nu vreau să aud că in divizia mea există vreun ofiţer, subofiţer sau trupă care simte altfel decăt mine
