Ultimele descoperiri ale cercetatorilor arata ca in Muntii Carpati traiau ursi uriasi preistorici cu o treime mai mari decit ursii grizzly moderni, relateaza LiveScience. Ramasitele gasite de curand in Pestera cu Oase din extremitatea sud-vestica a Carpatilor romanesti, cunoscuta in special pentru descoperirea celor mai vechi resturi de Homo Sapiens din Europa, sugereaza ca aceste animale ar fi putut fi la fel de bine carnivore, ba chiar si canibale.
Sapaturile au fost realizate de o echipa internationala coordonata de prof. Erik Trinkaus, de la Washington University din St. Louis, prof. Joo Zilho, de la University of Bristol din Marea Britanie, si de seful echipei din Romania, dr. Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie Emil Racovita" din Bucuresti.
Ursii de pestera (Ursus spelaeus) sint botezati astfel dupa locurile in care sint gasite in general osemintele lor: pesteri de-a lungul Europei. Au murit acum circa 20.000 de ani, cind gheata domina Pamintul. Studiile din ultimii 30 de ani, realizate pe craniile, falcile si dintii acestor animale preistorice, au aratat ca ele erau in mare parte erbivore.
Cu toate acestea, informatiile extrase din Pestera cu Oase arata ca majoritatea ursilor de pestera gazduiti acolo erau predominant carnivori. Cercetatorii sunt de parere ca acestia ori mincau peste, ori se mincau intre ei.
Intrebarea care ii framanta pe oamenii de stiinta este: de ce ursii de pestera din Carpati erau carnivori, in timp ce altii din aceeasi specie iubeau verdeata?
Rezultatele ar putea elucida totodata si misterul oaselor ursilor de pestera aparent plasate in grote, in timpuri stravechi, de oameni si neanderthalieni. Aceast lucru este interpretat ca un fel de ritual.
Ultimele descoperiri ale cercetatorilor arata ca in Muntii Carpati traiau ursi uriasi preistorici cu o tr