La numai 14 ani, J.J. Thomson, fiul unui librar din suburbia Manchesterului, se înscrie la Colegiul Owens, actuala Universitate Victoria din Manchester, unde studiază ingineria.

La numai 14 ani, J.J. Thomson, fiul unui librar din suburbia Manchesterului, se înscrie la Colegiul Owens, actuala Universitate Victoria din Manchester, unde studiază ingineria. Ceea ce l-a atras la Colegiul Owens au fost cursurile de fizică experimentală, mai puţin accesibile în alte colegii. Şase ani mai târziu, în 1876, obţine o bursă la Colegiul Trinity, la Cambridge. În 1880 apare oportunitatea de a face lucrări experimentale la Laboratoarele Cavendish, unde şi-a început teoria asupra elecromagnetismului.

PREMII. A fost numit membru de onoare la Colegiul Trinity din Cambridge în 1880, iar patru ani mai târziu a devenit membru al Societăţii Regale din Londra, pe care a prezidat-o între anii 1916-1920. Cinci dintre oamenii de ştiinţă care au lucrat alături de J.J. Thomson în cercetările sale au fost laureaţi ai Premiului Nobel. Printre studenţii lui Thomson se numără şi Ernest Rutherford, cunoscut mai târziu ca “tatăl fizicii nucleare”. În 1909 a fost numit preşedinte al Asociaţiei Britanice, în 1912 a primit Ordinul de Merit şi a fost numit cavaler. A ţinut doctorate onorifice la universităţi din Marea Britanie, Statele Unite, Grecia, Polonia şi Germania.

VIAŢA. Pe lângă interesul sporit în ştiinţă, Thomson era pasionat de plante, literatură, sport şi politică. În 1890 s-a căsătorit cu Rose Elisabeth Paget şi a avut doi copii. Fiul său, George Paget Thomson, şi-a făcut singur un nume in fizică, fiind laureat al Premiului Nobel în 1937 pentru descoperirea proprietăţilor ondulatorii ale electronului.

Studiul razelor

Sir Joseph John Thomson a efectuat o serie de experimente având la bază studiul razelor c