Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, consideră independenţa Kosovo inevitabilă, dar recunoaşte că sarcina de a obţine un acord al celor 25 de ţări membre UE nu este uşoară. Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, consideră independenţa Kosovo inevitabilă, dar recunoaşte că sarcina de a obţine un acord al celor 25 de ţări membre UE nu este uşoară. Premierul sloven Janez Jansa a declarat că speră ca statutul provinciei Kosovo să fie soluţionat până la sfârşitul preşedinţiei sale, în iunie.
Deşi a evitat să utilizeze cuvântul "independenţă", care este tabu la Bruxelles, el a lăsat să se înţeleagă, într-o conferinţă de presă organizată la Ljubliana, că o altă variantă decât independenţa nu este probabilă.
"Este clar ce se va întâmpla. Întrebarea este cum trebuie să se facă acest lucru", a declarat el. Jansa şi-a amintit cât de rău erau trataţi etnicii albanezi sub regimul fostului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, pe vremea când Slovenia era încă parte a federaţiei iugoslave.
"Politica lui Miloşevici era de a-i exclude, de a-i trata ca pe nişte cetăţeni de rangul al doilea", a spus el. Kosovo este încă parte a Serbiei din punct de vedere legal, dar se află sub administraţie ONU din 1999, pentru a pune capăt ofensivei lui Miloşevici asupra albanezilor separatişti.
"Nu este posibil după tot ceea ce s-a întâmplat să îi forţezi pe kosovari să trăiască alături de sârbi", a conchis Jansa adăugând că este "mai bine ca ei să construiască noi relaţii".
Deşi nu a dat niciun termen pentru independenţa Kosovo, Jansa a precizat că vor trebui luate în calcul alegerile prezidenţiale din Serbia, care încep pe 20 ianuarie.
Reprezentanţii UE se tem că o declaraţie prematură a independenţei de către Kosovo ar mări şansele candidatului ultranaţionalist Tomislav Nikolic, care candidează alături de ac
