Pilotul aeronavei Tarom implicate în incidentul din 30 decembrie 2007, de pe Aeroportul "Henri Coandă", ne-a declarat că maşina de pe pistă nu a putut fi evitată, nefiind semnalizată şi că accidentul s-a produs în urma unei neconcordanţe între turnul de control şi echipa de la balizaj a firmei UTI.

Pilotul aeronavei Tarom implicate în incidentul din 30 decembrie 2007, de pe Aeroportul "Henri Coandă", ne-a declarat că maşina de pe pistă nu a putut fi evitată, nefiind semnalizată şi că accidentul s-a produs în urma unei neconcordanţe între turnul de control şi echipa de la balizaj a firmei UTI.

Jurnalul Naţional: Domnule comandant Dinescu, suntem în 30 decembrie 2007. Povestiţi-ne ce s-a întâmplat în acea zi, de la urcarea dumneavostră în avion până la evacuare.Nicolae Dinescu: Primul pas, după ce s-au închis uşile, a fost să cer organelor de trafic, care se numesc "ground control", permisiunea de împingere a avionului din stand şi pornirea motoarelor. Ceea ce am şi obţinut de la ei. După care, cu pasagerii în avion, am făcut o degivrare întrucât era necesară pentru că era o ceaţă care îngheţa. După această degivrare am cerut permisiunea de rulaj. Rulaj care a durat 10-12 minute. Era cam 11.25-11.30. Permisiunea de rulare şi decolare de pe pistă o primim de la alt organ de control. Adică turnul de control, care ne-a dat aprobarea de intrare, aliniere pe pistă şi decolare. Urma să anunţăm turnul de control imediat după decolare, aceasta fiind o procedură care se aplică în condiţii de vizibilitate redusă. Ceea ce nu s-a mai întâmplat din cauza apariţiei acestui obstacol.

Cât a rulat avionul până aţi observat maşina firmei UTI? Cam 500 de metri. Iar distanţa de la care am văzut-o a fost cam de 100 de metri. Fiind ceaţă densă, iar maşina de culoare albă, aceasta abia se distingea. Maşina nu era semnalizată în nici