Potrivit cercetătorilor germani, oamenii sunt tentaţi să creadă bârfele, deşi au dovezi ce reflectă contrariul Analizând comportamentul unor studenţi care participau la un joc pe computer, conducătorul proiectului, Ralf Sommefeld, specialist în biologia evoluţiei la Institutul “Max Plank” din Germania, a ajuns la concluzia că bârfele jucau un rol foarte important în deciziile lor. Cercetătorii au demonstrat că zvonurile exercitau o puternică influenţă asupra subiecţilor, deşi ei aveau acces, concomitent, atât la informaţiile “neprelucrate”, cât şi la bârfe pe marginea acestora. Astfel, oamenii de ştiinţă au demostrat că bârfele pot constitui o importantă forţă de manipulare a deciziilor unor persoane. În timpul desfăşurării experimentului, cercetătorii au dat sume de bani studenţilor, permiţându-le acestora să le împrumute, la rândul lor, unor colegi. Concomitent, studenţii descriau pe computer felul în care colegii lor participau la joc, precizările fiecăruia putând fi văzute de ceilalţi participanţi. Studenţii erau tentaţi să dea mai puţini bani celor catalogaţi drept parteneri execrabili sau foarte zgârciţi decât celor consideraţi generoşi şi sociabili.
MANIPULARE. Sommefeld a declarat că tinerii au dat mai multă crezare bârfelor decât faptelor din trecut ale colegilor, reacţionând mai prompt la cele dintâi. Savanţii au “aprofundat” studiul, arătând participanţilor decizii recente ale colegilor lor, dar au furnizat subiecţilor şi zvonuri false ce contraziceau realitatea. În aceste cazuri, studenţii şi-au motivat deciziile de a împrumuta bani mai puţini bazându-se pe bârfe, şi nu pe dovezi clare, demonstrând că primele pot constitui un instrument de manipulare. Savantul a declarat că, în mod logic, dacă o persoană cunoaşte faptele alteia ar trebui să reacţioneze în consecinţă. Dar subiecţii au preferat să asculte păreri “din afară”, reacţ
