Meşterii populari îşi pot suplimenta veniturile cu ajutorul artei. Sursa: Călin Ilea

Din arta populară adevărată nuse face avere, dar se pot rotunjibinişor veniturile. Cu osingură condiţie: să creezi şicu sufletul, nu doar cu mâinile.

La Cluj,meşterii populari s-au organizat într-oasociaţie care militează pentru promovareameşteşugurilor tradiţionale,întrucât acestea contribuie la identitateaunei naţiuni. Prin intermediulacesteia, arta populară clujeană a ajunscunoscută peste tot în ţară şi în Europa,iar artiştii populari s-au asigurat cădeprinderile de la părinţi nu vor fiuitate.

A văzut Europa cu acul

„Din cei peste 35 de membri aiasociaţiei, majoritatea sunt vârstnici, darsunt şi câteva doamne de vreo 30 de ani.Oamenii pictează icoane, cos şibrodează, sculptează în lemn sau fac ouăde Paşti din mărgele, mai mult dinplăcere, pentru că nu trăiesc doar dinasta. E un venit suplimentar care vinedin pasiune”, ne-a explicat ConsuelaJucan, referent la Centrul CreaţieiPopulare Cluj.Potrivit acesteia, meşterii suntajutaţi de copii sau de nepoţi, careînvaţă, în acest fel, arta şi-o pot duce maideparte.

De altfel, nu oricine îşi poatespune „meşter popular”. Ca să devinămembru al asociaţiei, aspirantul la aceststatut trebuie să-şi prezinte munca înfaţă „consacraţilor”, al căror respecttrebuie să îl câştige.

Unul dintre cei mai cunoscuţimeşteri populari este Veturia Suciu dinCojocna, sau „tanti Veturia”, după cumîi spun cei mai tineri.A început să coasă ca să-şi găseascăliniştea după un necaz în familie, iaracum, la 76 de ani, acul şi pânza o ţin lafel de ageră ca-n tinereţe.

Arta ei a dus-oîn ultimii ani în Polonia, Italia, Austria,Franţa şi Turcia, „unde credeam că ajungnumai cu degetul pe hartă”, după cumaminteşte, iar la Strasbourg a fostlăudată tocmai de preşedintele TraianBăsescu.Casa