Legile Educaţiei, aflate încă în stadiul de proiect, le-au dat dascălilor motive de îngrijorare. Pachetul de legi care cuprinde Legea Învăţământului Preuniversitar, Legea Învăţământului Universitar şi Statutul cadrului didactic a intrat în dezbatere publică încă din 17 decembrie şi va putea fi analizat până pe 17 februarie, de către toţi cei care doresc şi cred că se află în temă. Dezbaterea a fost luată în seamă foarte serios de factorii din domeniu, care vor fi primii afectaţi de modificările aduse de litera legii. Iar aceste modificări sunt fundamentale: o nouă structură a ciclurilor de învăţământ, o nouă programă şi un nou curriculum, o altfel de „titularizare”. La Braşov, Inspectoratul Şcolar a tocmit două echipe – una formată din inspectori, cealaltă din dascăli şi directori - pentru a lua proiectele de lege la analizat, capitol cu capitol. Peste două săptămâni ei vor publica concluziile pe site-ul inspectoratului www.isj.rdsbv.ro.

Educaţia, jucată în schemă 5-5-3

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Braşov, senatorul Carmen Tănăsescu (foto), a explicat ieri care sunt principalele modificări aduse sistemului de învăţământ şi care sunt cele mai mari temeri ale inspectorilor.

Pentru a putea să integreze învăţământul românesc în Uniunea Europeană, cea mai mare schimbare propusă de Ministerul Educaţiei va fi reprezentată de structura ciclurilor şcolare. „Învăţământul primar va avea cinci ani, în loc de patru, pentru că apare o clasă pregătitoare. Gimnaziul va avea şi el cinci ani, clasa a IX-a fiind inclusă în învăţământul obligatoriu, după ce va fi alipită la structura gimnazială. Liceul va avea trei ani pe Filieră Teoretică. Pe Filiera Tehnologică vor exista două rute: una directă, de trei ani, şi una progresivă, de patru. Vor dispărea Şcolile de Arte şi Meserii, elevii putând să aleagă între cele două rute de la Tehnologică. După