Am primit primul computer in 1995, pe cand implineam 15 ani. Era un IBM 486, cel mai performant calculator din acele timpuri. Nu stiam exact la ce folosea si m-am speriat atat de tare dupa ce l-am adus acasa, incat primul lucru remarcabil pe care l-am facut a fost sa apas cu avant pe fiecare tasta in parte, sa vad ce se intampla. Cand am ajuns la "Delete" (nu stiam engleza prea bine), pe monitor a aparut o intrebare. Eram fericit ca pot comunica astfel cu computerul meu si mi se parea o impolitete sa-i raspund "No". Asadar, am apasat cu incredere pe "Yes". Am privit vreme de 15 minute niste serpisori rosii si dolofani care se derulau rapid de la dreapta la stanga. Apoi ecranul s-a facut negru, PC-ul s-a restartat si a repornit in Norton/MS DOS. Aveam computerul de o jumatate de ora si tocmai stersesem Windows-ul.
Am invatat intuitiv MS DOS-ul si am descoperit o multime de jocuri video pentru el. Era epoca de aur a videogaming-ului - apareau primele jocuri cu masini, primele jocuri de strategie, primele shootere si RPG-uri. Doi ani mai tarziu, in 1997, ma conectam pentru prima oara la internet. In liceu, la Spiru Haret, aveam o echipa grozava de baschet, eram campioni in fiecare an si, intr-o buna zi, un coleg ne-a invitat la el acasa pentru a viziona cele mai tari slam dunk-uri pe www.nba.com, unul dintre primele site-uri cu continut video din lume.
Am fost atat de fascinat de internet, incat a doua zi am venit la mama la birou, unde reteaua fusese instalata de aproximativ o luna si mai toti se sfiau sa navigheze pe ea. Cu ocazia vizitei, pe langa familiarizarea cu Internet Explorer-ul, am mai descoperit niste lucruri sofisticate si foarte bizare: e-mail, chat, programul Word, mp3-urile si filmele in format mpg. In nici 3 saptamani, deja ma imprietenisem si corespondam cu o domnisoara din Olanda, pe care o cunoscusem pe chat-ul MTV. Peste alte doua lu
