Sfîrşitul anului 2004. Bruxelles. Hotel "Le Meridien". 5 stele. Hol. Afară plouă. Înăuntru, nu. Afară, trafic. Înăuntru, o muzică de pian. În surdină. Berea, bună. Personalul, distant, cu mişcări elegante, similare majordomilor englezi. Ca în toate hotelurile de 5 stele. Linişte tihnită. Decoraţiuni elegante. Se vorbeşte semi-şoptit. Pe la patru după-amiază, uşile de la intrare se deschid în forţă. Un domn strigă puternic, în româneşte, stricînd tihna locală: "Da, măi, da, l-am eliberat". Altul îi răspunde: "Cum, mă, cum? Cum naiba l-am eliberat?". "Uite-aşa, ne-a făcut moşuâ, pe lista de ieri nu era, azi l-a băgat pe la mijloc." "Şi tu n-ai verificat?" "Erau mulţi, mă, mi-a scăpat." Prima voce era a lui Alin Teodorescu, şeful Cancelariei prim-ministrului. Al doilea era chiar el, prim-ministrul. Adrian Năstase. Veneau de la aeroport. Pe drum, cînd şi-au deschis telefoanele, tocmai au aflat că semnaseră decretul de graţiere a lui Miron Cozma. Amîndoi erau livizi. Ceilalţi membri ai delegaţiei vorbeau deja nonstop la mobile cu presa din ţară. Delegaţia venise la Bruxelles, la Consiliul European, pentru că tocmai se terminaseră negocierile de aderare a României la UE.
Septembrie 2007. Bucureşti, clădirea TVR, intrarea Pangratti, sala de la etajul II din "carfur" (asta e clădirea albastră de lîngă intrare, unde stau şefii). Are loc o şedinţă. Participă reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi cei ai televiziunii publice. Încearcă să negocieze temele campaniei electorale pentru Parlamentul European. Punctul de vedere al TVR: ce e acquis comunitar este temă de campanie. Ce este pe lîngă se socoteşte populism, inducere în eroare a electoratului şi nu constituie temă de dezbatere. "Da, dar temele astea europene sînt plicticoase, abstracte, nu o să se uite nimeni, noi vrem să discutăm subiectele de zi cu zi, pensiile, sănătatea, educaţia." "Or fi, dar a
