Raed Arafat despre Serviciile de Urgenţă şi de Ambulanţă: Serviciile de Urgenţă şi de Ambulanţă din România sunt încă grav bolnave. Părintele Serviciului Mobil de Urgenţă Lenuţa provine dintr-o familie de rapsozi populari din satul Agrieş, de la poalele Ţibleşului, o zonă în care s-a păstrat folclorul autentic, dar care este foarte puţin explorată. De mică, a crescut legănată de cântecele bunicii sale, Teodora: „Ardev-ar focu grumazʼ̸ Eu vă cânt, voi mă-ngânaţi̸ Eu gândesc a hori bine̸  Dar voi mă-ngânaţi pe mine”. De la mama sa, numită tot Teodora, a cules foarte multe cântece şi le-a dus mai departe.

„Familia mea este unicat în peisajul folcloric românesc  pentru că ei mai păstrează horea din grumaz sau horea cu noduri”, spune Lenuţa. Mama sa este rapsod popular şi a făcut înregistrări pentru Radio România. De altfel, în zona Ţibleşului mai oameni autentici ai satului, pentru care Lenuţa Purja a înfiinţat Festivalul de Rapsozi Populari „La Poale de Ţibleş”.

A ales autenticul

„Când eram mică, visam să mă fac scriitoare, dar am crescut, şi văzând că folclorul adevărat este pe cale de dispariţie, am ales calea spinoasă a cântecului popular. Este o cale spinoasă pentru că nu este ceva comercial, şi atunci când alegi să faci ceva autentic, nu faci bani din asta. Dar am cele mai multe premii din ţară la festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, înregistrări la Radio România şi la televiziunea naţională”, povesteşte Lenuţa. La festivaluri a fost remarcată de Grigore Leşe, cu care a avut o colaborare artistică de doi ani.

A înfiinţat grupul folcloric „Glanetaşul” din Târlişua, după numele personajului lui Rebreanu care s-a născut chiar la Târlişua, dar şi gândindu-se la fluieraşii din sat, care la ei se numeau „clanetaşi”. În sat mai sunt trei „clanete” care au peste 100 de ani, făcute din lemn, după sunetul căro