O prezenţă aparte pe scena muzicii uşoare româneşti şi o personalitate deosebită…
O prezenţă aparte pe scena muzicii uşoare româneşti şi o personalitate deosebită…
Criticul de artă Mircea Barzuka ne-a vorbit despre o latură mai mult sau mai puţin cunoscută a interpretei: pasiunea pentru artă. “Dida este într-adevăr preocupată de artă. În afară de acest lucru, ea cultivă, ca om, relaţiile care pot să-i îmbunătăţească sau să-i creeze o stare favorabilă activităţii pe care o desfăşoară. Eu, personal, o cunosc de mai multă vreme şi am apreciat-o întotdeauna pentru ţinuta sa deosebită.
Pasiunea Didei pentru pictură este una mai veche. A avut, presupun că şi acum mai are, o lucrare de Margareta Sterian, o floare creată încă din anii ’82-’83. Figurează într-o carte şi se numeşte «Lucrare pentru artista D.D.», fiindcă aşa i-a consacrat-o Margareta Sterian. Şi aici, în materie de artă, Dida pune accent pe valori. Îi place foarte mult pictura generaţiei interbelice, adică o generaţie care a fost rău înţeleasă în anii comunismului, dar care cuprinde vârfuri extraordinare ale artei româneşti. Vârfuri fără de care pictura modernă, din ziua de astăzi, nu ar mai avea nici o justificare. Ar părea că s-a născut din gol! Sigur că o interesează şi lucrurile moderne, pentru că frecventează anumite expoziţii, anumiţi artişti.”
FEMINISMUL. “Aşadar, patima Didei pentru pictură s-a născut dintr-o admiraţie, cum spunea ea, «pentru pictura feminină». A căutat mereu nişte corespondenţe în celelalte arte. Adică era interesată de muzica femeilor, la un moment dat chiar îmi povestea despre Nancy B. şi multe alte compozitoare care erau totuşi nume importante, deşi nu erau foarte vehiculate. La fel a procedat cu pictura. Ea a admirat prezenţele acestea feminine, care în timpul dictaturii nu au fost susţinute. Din acea
