Universităţile îşi vor stabili singure numărul de credite necesare obţinerii doctoratului

Masteratele şi doctoratele vor deveni, alături de licenţă, programe de studii universitare. O dată cu intrarea în vigoare a Legii Învăţământului Superior, cei care vor fi admişi la masterat şi doctorat nu vor mai urma cursuri cu greutate postuniversitară, aşa cum se întâmplă în prezent, ci vor fi încadraţi ca studenţi ai unor programe de aprofundare şi specializare în anumite domenii (în cazul masteratului), respectiv, supraspecializare (în cazul doctoratului).

Pentru a putea obţine diploma de licenţă, studenţii vor fi nevoiţi să acumuleze între 180 şi 240 de credite, în timp ce masteranzii vor parcurge între 60 şi 120 de credite. Per total, absolvenţii de masterat vor trebui să aibă în portofoliu cel puţin 300 de credite transferabile.

Spre deosebire de programele de licenţă şi master, în cazul doctoratelor, numărul de credite va fi stabilit de fiecare universitate în parte. Tot la nivelul universităţii vor fi elaborate regulamentele proprii pentru implementarea sistemelor de credite transferabile, în timp ce Ministerul Educaţiei s-a angajat să stabilească cadrul larg de aplicare a acestora. Dacă, actualmente, pentru obţinerea licenţei şi masteratului, tezele finale ale studenţilor trebuie să obţină minimum nota 6, actul normativ prevede o coborâre a pragului, astfel încât, lucrările notate cu 5 vor deveni valide. Cantitatea de muncă depusă în cadrul doctoratelor va atrage după sine gruparea centrelor universitare, în funcţie de cercetarea ştiinţifică.

Astfel, o altă prevedere cheie a noului act normativ este împărţirea universităţilor în trei grupe. Concret, instituţiile de învăţământ superior vor avea ca specific, fie cercetarea ştiinţifică, fie activitatea didactică, fie vor oferi programe de studii ce se vor orienta, în mod echilibrat, spre ambele v