Ca in Romania febra electorala a transformat alegerile locale intr-un examen decisiv o dovedesc, intre multe altele, si scandalurile politice ale inceputului de an.

Sub aparenta unor dispute privind moralitatea unor politicieni sau reforma CNSAS am asistat la debutul unei competitii privind distribuirea rolurilor si ierarhia politica de dupa alegerile locale. Si cum in Romania politica se reduce doar la alegeri, nu e de mirare ca toate resursele sint concentrate pentru atingerea obiectivelor electorale. De aceea, nici in 2008 nu vom putea alege programe sau proiecte. In schimb, campania negativa ne va oferi „spectacol“ politic: scandaluri, denunturi, dosare.

Dar alegeri locale nu se desfasoara anul acesta doar in Romania, ci si in Franta. Si, pentru ca Franta a devenit in ultima vreme o referinta in politica romaneasca, avem posibilitatea unei comparatii.

Cum si in Franta, si in Romania, presedintii sint hiperactivi, influenta lor asupra disputei electorale devine un subiect esential. Dupa experienta de la alegerile europene din noiembrie anul trecut cind, profitind de referendumul pentru votul uninominal, presedintele s-a implicat deschis de partea unor competitori politici, nu ar fi deloc surprinzatoare repetarea situatiei.

Or, tocmai in legatura cu aceasta tema, o larga majoritate a francezilor se declara saptamina trecuta ostila oricarei implicari a presedintelui Nicolas Sarkozy in campania pentru alegerile municipale care vor avea loc la inceputul lunii martie. Dupa datele publicate in „Liberation“, 72% dintre francezii chestionati, dar si 63% dintre simpatizantii UMP (partidul lui Sarkozy) considerau ca seful statului nu trebuie sa se implice in campania pentru alegerile municipale si doar 19% dintre persoanele interogate erau favorabile unei astfel de ipoteze.

Cu doar citeva zile inainte, Sarkozy tocmai