Tocmai s-a încheiat un nou an excelent pentru marile magazine: extinderi ale reţelelor, cozi în faţa caselor de marcat şi cărucioare din ce în ce mai pline, toate traduse în cifre de afaceri fără precedent. Pe de o parte, presiuni pe deficitul de cont curent, pe rata inflaţiei sau pe cursul de schimb, falimente în rândul micilor comerci-anţi sau modificarea, nu întotdeauna în bine, a peisajului arhitectonic sau a traficului urban. Pe de alta, crearea de locuri de mu

Tocmai s-a încheiat un nou an excelent pentru marile magazine: extinderi ale reţelelor, cozi în faţa caselor de marcat şi cărucioare din ce în ce mai pline, toate traduse în cifre de afaceri fără precedent.

Pe de o parte, presiuni pe deficitul de cont curent, pe rata inflaţiei sau pe cursul de schimb, falimente în rândul micilor comerci-anţi sau modificarea, nu întotdeauna în bine, a peisajului arhitectonic sau a traficului urban. Pe de alta, crearea de locuri de muncă, lărgirea ofertei de produse de larg consum, creşterea controlului asupra calităţii acestora şi scăderea preţurilor. Sunt argumente împo-triva şi în favoarea reţelelor de comerţ modern şi a noilor obice-iuri de consum pe care acestea le-au importat în România.

Disputa are un câştigător clar la nivelul cifrelor. Anul trecut au fost inaugurate zeci de supermarketuri în toată ţara, iar cifra de afaceri a sectorului de retail a crescut semnificativ. Dacă în octombrie 2007, conform Eurostat, institutul de statistică al UE, avansul faţă de vânzările din aceeaşi lună a anului precedent era de 14% (cea mai mare creştere din Europa şi de 12 ori mai mult decât media UE), în decembrie au fost întrecute toate aşteptările. În unele cazuri, cifra de afaceri din ultima lună a anului a crescut cu 70%, 80% sau chiar s-a dublat faţă de perioada similară din 2006. „În magazinul Ti