- Cultural - nr. 10 / 16 Ianuarie, 2008 Ganditi-va, romani, la Eminescu

Ganditi-va, romani, la Eminescu

Si capul la icoana lui plecati,

Batrani si tineri sa-nchinam omagiu

Celui mai drag Luceafar dintre frati.

Ganditi-va, romani, la Eminescu,

El e mereu cu noi, etern va fi,

E diamantul poeziei noastre

Din alte vremi, din alte sihastrii.

Stiu, este greu, stiu, traim vremuri grele

Si e departe timpul lui de noi,

Dar poezia-i e mereu aproape

Citindu-l, cele vechi s-ar face noi.

Ninge-i, Parinte, liniste si pace

Celui ce-a fost mereu nelinistit,

Ce tara si-a iubit cu prisosinta

Si, prin iubire, s-a facut iubit.

Ninge, Parinte, peste el cu inimi,

Ninge cu codrii si alei de tei,

Saruta ochii lacului albastru,

E Eminescu zeul intre zei.

Mi-e dor de el, il simt pasind in Reghin,

In alta epoca, in alt decor,

Cu mantie de poezii pe umeri,

Cu parul mirosind a merisor.

Mi-e dor de el si Reghinu-l asteapta,

Orasu-i insetat de absolut.

Sa vina Eminescu - vom pricepe

Si-o vom lua din nou de la-nceput.

Spiritul sau in veci de veci n-a piere,

E Eminescu sprijinul ceresc,

Caci universul sau de poezie

Traieste-n orice suflet romanesc.

Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce,

Pe plaiuri mioritice, tarzii,

El, Dumnezeul poeziei noastre,

Ne insoteste-n fiecare zi.

Sa il iubiti, sa-l recititi, prieteni,

Caci fara el am deveni un mit

El e izvorul lacrimilor noastre,

Al inceputului fara sfarsit.

MUGUREL PUSCAS

(Din volumul "Cabana de foc”) MUGUREL PUSCAS - Cultural - nr. 10 / 16 Ianuarie, 2008 Ganditi-va, romani, la Eminescu

Ganditi-va, romani, la Eminescu @N_