Bucureştiul încearcă să anuleze decizia Bruxelles-ului de reducere a alocaţiei de emisii de dioxid de carbon cerută de ţara noastră. La sfârşitul lui 2007, România a acţionat în instanţă Comisia Europeană. Ea s-a alăturat altor şapte state membre care s-au adresat Tribunalului de Primă Instanţă. Aceasta după ce Executivul european a aprobat, cu aproximativ două luni înainte de sfârşitul anului trecut, Planurile Naţionale de Alocare de certificate de dioxid de c
Bucureştiul încearcă să anuleze decizia Bruxelles-ului de reducere a alocaţiei de emisii de dioxid de carbon cerută de ţara noastră.
La sfârşitul lui 2007, România a acţionat în instanţă Comisia Europeană. Ea s-a alăturat altor şapte state membre care s-au adresat Tribunalului de Primă Instanţă. Aceasta după ce Executivul european a aprobat, cu aproximativ două luni înainte de sfârşitul anului trecut, Planurile Naţionale de Alocare de certificate de dioxid de carbon pentru statele membre. Deşi autorităţile din unele state membre solicitaseră anumite alocaţii, Comisia Europeană (CE) a redus drastic cotele. De exemplu, Bulgaria s-a trezit cu o alocaţie cu circa 37% mai mică decât cea solicitată, iar statelor baltice le-a fost aprobată o alocaţie aproape înju-mătăţită faţă de cea stabilită iniţial. Doar puţine ţări au obţinut ceea ce au solicitat, un exemplu fiind Franţa.
În cazul României, cu toate că autorităţile de la Bucureşti stabili-seră un plafon pentru 2007 de 84 de milioane tone emisii de dioxid de carbon, Bruxelles-ul a redus cu 10% alocaţia. La fel s-a întâmplat şi în cazul alocaţiei pentru intervalul 2008-2012, care a fost diminuată cu aproape 21%, ajungând la 75,9 mi-lioane de tone de emisii (un certificat reprezintă echivalentul unei tone de dioxid de carbon).
Prin scăderea cantităţii de emisii,
