Femeia cu zâmbet enigmatic se numea Lisa Gherardini, atestă un document descoperit în biblioteca universităţii din Heidelberg.
Misteriosul portret al Giocondei, pictat de Leonardo da Vinci în secolul al 16-lea, o reprezintă pe Lisa Gherardini, soţia unui neguţător florentin înstărit, Francesco del Giocondo, potrivit unui manuscris descoperit în biblioteca universităţii germane din Heidelberg.
Directorul bibliotecii, Veit Probst, a spus că enigma a fost rezolvată după descoperirea în arhivele bibliotecii a unor note pe marginile unei cărţi foarte vechi ce aparţinuse odată unui prieten al lui Da Vinci.
În octombrie 1503, funcţionarul florentin Agostino Vespucci a scris pe marginile unei pagini nişte note în care menţiona că prietenul lui lucra la trei picturi, între care un portret al Lisei del Giocondo. Notele au fost mâzgălite în grabă de Vespucci pe unul dintre tomurile cu scrisori semnate de Cicero, în dreptul unor referinţe la celebrul pictor Apeles al Greciei Antice, cu care de altfel îl şi compara pe Da Vinci.
Teorii pe marginea unei picturi
Faptul că pictura în cauză a fost întotdeauna cunoscută ca „Gioconda“ pare a susţine teoria experţilor de la Heidelberg. Potrivit directorului bibliotecii, notele au fost descoperite de expertul Armin Schlechter şi „permit datarea cu exactitate a tabloului, confirmând ipoteza că este vorba de celebra pictură a maestrului italian“.
Generaţii întregi de istorici şi conspiraţionişti au emis nenumărate teorii pe marginea identităţii Mona Lisei. Au fost citate Isabela de Aragon, Caterina Sforza sau Isabela d’Este. Alţii au vorbit de un autoportret, despre un portet al mamei pictorului sau chiar al iubitului acestuia, Gian Giacomo de Caprotti, căruia îi spunea „il Salai“.
Unii cercetători au susţinut că Mona Lisa nu este decât anagramarea a