S-a incheiat un nou act din inepuizabila descalificare a legislatiei cinematografice si a reglementarilor aferente, a vidului institutional numit Centrul National al Cinematografiei si a sistemului corporatist-subprofesional de reprezentare a profesionistilor in organismele de lucru si de decizie ale cinematografiei publice: al doilea concurs de proiecte din 2007, finalizat in ianuarie. De data asta, presa cotidiana a gasit un nou numitor comun al inevitabilului scandal mediatic care insoteste endemic concursurile cu pricina.
S-a incheiat un nou act din inepuizabila descalificare a legislatiei cinematografice si a reglementarilor aferente, a vidului institutional numit Centrul National al Cinematografiei si a sistemului corporatist-subprofesional de reprezentare a profesionistilor in organismele de lucru si de decizie ale cinematografiei publice: al doilea concurs de proiecte din 2007, finalizat in ianuarie. De data asta, presa cotidiana a gasit un nou numitor comun al inevitabilului scandal mediatic care insoteste endemic concursurile cu pricina. Dupa conferinta de presa de luni, 14 ianuarie (la care, ca de obicei, CNC-ul a avut grija sa nu invite reprezentantii saptaminalelor de cultura), mai tot focul critic s-a concentrat asupra unei parti din viciile tehnice ale regulamentului de concurs.
S-a batut moneda in special pe consecintele recentei desfiintari a limitei de admitere a textelor scenaristice care obtin note sub 7 in prima faza de evaluare si pe procentajul de 50% acordat scenariului, socotit insuficient in evaluarea finala a proiectelor. „Nicolaescu, pentru ca a facut Nea Marin Miliardar, care e filmul cu cele mai mari incasari din istoria cinematografiei romanesti, porneste la jurizare de la nota zece, indiferent de cit de prost e scenariul cu care intra in concurs“, a apreciat la conferinta de presa Florin Iaru, unul dintre me