- Istoric - nr. 11 / 17 Ianuarie, 2008 In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, prin infiintarea Asociatiunii pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, ASTRA, s-a deschis o epoca noua in organizarea actiunilor, activitatilor intreprinse la orase si sate. Pe drumul culturalizarii maselor, problema bibliotecilor era una din cerintele stringente careia Asociatiunea i-a dat curs. Spre ilustrare, precizam ca pana in anul 1940 in intregul Ardeal au fost infiintate peste 5.000 de biblioteci, printre acestea numarandu-se si cea din Reghin. Catalogul Bibliotecii P.P. Reghin (aparut in 1935) ne arata ca ea functiona sub ingrijirea ASTREI si a Societatii Meseriasilor Romani. Regulamentul de functionare stipula caracterul public al bibliotecii; scopul: "raspandirea gustului de citit"; reglementeaza drepturile si obligatiile cititorilor. Biblioteca a functionat in cladirea fostei primarii; avea un fond de 1.205 de titluri _ opere ale scriitorilor romani clasici si contemporani, ale celor universali (in mai mica masura); statea la dispozitia cititorilor in zilele de marti, vineri si duminica, cate doua ore. Dupa unirea Transilvaniei cu Romania, in numai sase ani (1923-1929), ASTRA a organizat si pus in functiune 50 de biblioteci populare in jurul Reghinului, avand in medie fiecare de la 300 la 600 de volume, precum si 8-10 publicatii periodice. Bibliotecile populare erau conduse de oameni cu dragoste de cultura, de frumos (multi dintre ei fiind tarani), reusind sa se desprinda din universul stramtorat de cunoastere. Bibliotecile populare au format un mediu prielnic, fiind in contact nemijlocit cu comunitatea locala, conditie esentiala pentru viata si prosperitatea unui asemenea asezamant. De mentionat ca pe langa biblioteca publica a ASTREI si a Societatii Meseriasilor Romani, la Reghin existau si altele, ca de exemplu: Szászrégeni Polgári Olvasókör Könyvtáva (Biblio