Inainte de a desemna candidati, de a face judecati de valoare si de a alege intre diversele alternative care se promoveaza pe piata, va trebui sa punem o intrebare foarte simpla: cine suntem "noi", cei care alegem? Una din cele mai simple definitii ale politicii este aceea care se refera la procesul prin care, in cadrul unui grup, se iau decizii referitoare la intregul grup. In aceasta definitie, elementul fundamental este cel al stabilirii foarte clare a ce apartine si ce nu grupului. Fiindca, fata de cei exteriori grupului, raportarea este obligatoriu diferita de raportarea fata de interiorul acestuia. Una este politica referitoare la "noi" si alta este cea referitoare la "ceilalti", strainii, cei de afara, de multe ori vazuti ca adversari sau inamici. In orice stat din vestul civilizat, definitia grupului este relativ simpla si se poate identifica usor in cercuri concentrice. "Noi" suntem, pe rand, o familie, o vecinatate, un cartier, o mica localitate, un oras mare, o regiune, o tara. Uneori, chiar un continent. Usurinta in definire apare atunci cand ii identificam fara probleme pe "ceilalti". Fiindca, in raport cu acestia, noi ne putem identifica prin apartenenta la ceva comun. Istoria politica a Occidentului se invarte in jurul acestor regrupari continue, care au simplificat mereu decizia. Elementul fundamental al definirii grupului este dorinta tuturor celor care il compun de a-l pastra, de a nu-i afecta existenta si identitatea prin deciziile punctuale care se iau la un moment sau altul. In ce masura aceasta definitie se poate aplica Romaniei de astazi? Exista cu adevarat vecinatati care se contureaza tocmai prin raportare la celelalte vecinatati si, in consecinta, isi definesc reguli interne de functionare, pe care le respecta pentru a pastra vecinatatea asa cum este? Exista un sens special al apartenentei la o localitate, de pilda, care sa ii faca pe ce