Explicaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, date europarlamentarilor nemţi care acuzau faptul că mutarea producţiei fabricii Nokia din Bochum, Germania, lângă Cluj-Napoca, s-a făcut cu fonduri structurale, nu a fost de natură să aducă linişte. La puţin timp după ce şeful executivului continentului a respins, miercuri, în plenul Parlamentului European, acuzaţiile, spunându-i şefului socialiştilor, Martin Schultz, cel care a ridicat problema relocării, că beneficiile statutului de stat membru trebuie să fie simţite de toate statele UE, autorităţile de la Berlin au comunicat că Germania doreşte să negocieze cu Nokia, pentru a o determina să renunţe la închiderea uzinei din Bochum (consecinţa este concedierea a 2.300 de persoane).
Potrivit AFP, Hartmut Schauerte, secretar de stat în Ministerul Economiei, a anunţat că ţara sa va analiza împreună cu Comisia Europeană dacă Nokia a beneficiat de fonduri structurale pentru relocare şi a acuzat voalat producătorul finlandez de incapacitate managerială. Mai mult, Jürgen Rüttgers, şeful guvernului Landului Rhenania de Nord Westphalia, a acuzat Nokia că a profitat de subvenţiile acordate de Germania şi s-a mutat în România, unde estimează că va avea acelaşi comportament. De asemenea, Rüttgers, care a precizat că forţa de muncă în România este de zece ori mai ieftină decât în Germania, a spus că Landul va încerca să recupereze cele 60 de milioane de euro subvenţie acordate Nokia. O sumă egală cu cea pe care Nokia o investeşte lângă Cluj-Napoca.
În România, Nokia beneficiază de statutul de parc industrial. Statul român şi CJ Cluj investesc, pentru asigurarea infrastructurii necesare Nokia, 30 de milioane de euro reprezentând drum, curent, gaze, apă şi canalizare. Producătorul finlandez va beneficia şi de autostrada urbană Jucu – Gilău, o investiţie de 300 de milioane de euro. Primele tele
