Evenimentul sfarsitului de an 2007 a fost, incontestabil, alaturi de retrospectiva Nicolae Grigorescu de la Muzeul National de Arta, marea expozitie Gheorghe Tattarescu si contemporanii sai in arta plastica romaneasca, deschisa la Palatul Sutu, sediul Muzeului Municipiului Bucuresti (Bd. I.C. Bratianu nr. 2).
Suntem obisnuiti cu expozitiile "monografice", in care creatia unui plastician este prezentata sub toate aspectele. In aceasta manifestare de larga respiratie, Tattarescu apare nu numai cu propria-i opera, ci, intr-un salutar efort de a inchega o expunere comparativa, el este plasat in contextul epocii. Astfel, stradaniile sale de-o viata pot fi mai bine apreciate si intelese prin raportarea lor la opera contemporanilor, mai tineri sau mai varstnici. Astfel, Tattarescu se reveleaza ca o personalitate singulara: innoitor al picturii religioase din tinuturile romanesti in spiritul academismului italian, peisagist, portretist, autor de compozitii alegorice, cofondator al invatamantului artistic superior si autor al unui manual util elevilor Scolii de Belle-Arte - Precepte si studii folositoare asupra proportiilor corpului uman si desene dupa cei mai celebri pictori.
Expozitia a fost gandita si coordonata de Aura Popescu, muzeograf, ajutata de colega sa Ioana Cristea si de intregul colectiv al Sectiei arta de la institutia muzeala ce gazduieste manifestarea. Exponatele fac parte din colectiile amintitului lacas de cultura vizuala si din acelea ale Muzeului Theodor Aman si ale Muzeului Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck.
Desteptarea Romaniei
Ponderea pe simeze o detin lucrarile semnate de Tattarescu. Intre ele se remarca marea panza Desteptarea Romaniei, care, in epoca, a avut un mare efect prin explicitul mesaj simbolic-patriotic, la fel ca Romania rupandu-si catusele pe Campia Libertatii de Constantin Daniel Rosenthal.
