În Ungaria, autorităţile au strâns toate statuile epocii comuniste într-un fel de grădină zoologică-parc al groazei şi fac bani buni cu asta. Bizonii occidentali se înghesuie să-i viziteze pe Lenin, Marx, Engels, Ianos Kadar şi Matyas Rakossi din piatră sau bronz.
În Ungaria, autorităţile au strâns toate statuile epocii comuniste într-un fel de grădină zoologică-parc al groazei şi fac bani buni cu asta. Bizonii occidentali se înghesuie să-i viziteze pe Lenin, Marx, Engels, Ianos Kadar şi Matyas Rakossi din piatră sau bronz.
La noi nici măcar comuniştii în plină epocă a cultului personalităţii nu şi-au făcut prea multe statui. Schimbările de echipă de la vârful conducerii PCR din anii ’50 nu au lăsat timp artiştilor să-i imortalizeze pe Ana Pauker, Lucreţiu Pătrăşcanu sau Vasile Luca. După ce Nikita Hurşciov a condamnat "cultul personalităţii", Gheorghiu-Dej nu a avut chef să îşi facă un chip cioplit de mare conducător. Perioada proletcultistă s-a manifestat plenar în pictură, grafică şi literatură, mai puţin în sculptură. Am încercat totuşi să indentificăm potenţialele exponate ale unui muzeu al sculpturilor comuniste.
În 1990 a existat un avânt demolator anticomunist. Primele două victime au fost Lenin şi dr Petru Groza.
CAP ÎN CAP. La 5 martie 1990, manifestanţii din Piaţa Universităţii, însoţiţi de o macara, l-au dat jos de pe soclu pe Lenin. Făcut din bronz de sculptorul Boris Caragea (metal rezultat din topirea statuii ecvestre a lui Carol I, a sculptorului croat Ivan Mestrovici), el era înşurubat în Piaţa Presei. În aceeaşi zi, mulţimea l-a doborât şi pe fostul premier dr Petru Groza, care era amplasat în faţa Facultăţii de Medicină de lângă Eroilor. L-am cunoscut personal pe omul care le-a dat jos. Era macaragiul Gigi Gavrilescu, victimă a represiunilor de după evenimentele de la Br
