O femeie gravidă poate să mănânce orice, dar nu în cantităţi mari. O alimentaţie echilibrată, bogată în fibre, vitamine şi minerale, va asigura o sarcină şi o naştere normale, precum şi o dezvoltare sănătoasă a copilului. Femeia gravidă trebuie să renunţe la fumat, la alcool, să reducă consumul de cafea şi să se odihnească mai mult. Pe lângă cele şapte-opt ore de somn mai are nevoie de cel puţin una-două ore de odihnă după masa de prânz. Însă, cea mai mare schimbare trebuie să se vadă în modul de hrănire. Femeia nu trebuie să mănânce mult odată, ci câte puţin de mai multe ori (de cel puţin trei ori) pe zi, fără grabă, va evita alimentele prea sărate sau condimentate şi va respecta orele de masă. În timpul sarcinii, greutatea mamei nu trebuie să fie cu zece kilograme mai mult peste greutatea normală, raportată la înălţime şi vârstă, chiar dacă numărul de calorii necesare va trebui ajungă la 3.000. Din alimentaţie nu trebuie să lipsească laptele şi produsele lactate, carnea, peştele, ouăle, legumele şi fructele, derivatele de cereale, grăsimile şi produsele zaharoase. Lapte, carne şi ouă Laptele şi lactatele asigură calciul necesar dezvoltării armonioase a ţesutului osos şi fătului. 100 ml de lapte conţin aproximativ 125 mg de calciu, iar 100 g de brânză între 150 şi 500 mg. În luna a cincea de sarcină, o femeie gravidă are nevoie de 1.000 - 1.200 mg de calciu pe zi. Carnea conţine fier şi vitamine cu rol hematopoietic (dezvoltarea celulelor sangvine), prevenind anemia. O gravidă are nevoie de 30-40 mg de fier pe zi. 100 g carne de vită conţine 3,5 mg fier, iar 100 g ficat de vită conţine 10 mg de fier. Ouăle sunt sursa principală de vitamine A, B, D, E şi săruri minerale (fier, calciu, fosfor). Un ou conţine 25 mg calciu şi 1,5 mg fier. Legume şi fructe Legumele şi fructele – consumate mai ales crude – asigură 90% din necesarul de vitamina C. De asemenea, ouăle