O cronică istorică subiectivă, cu personaje de marcă; note despre Bucureştiul interbelic, din mahalale şi până pe Calea Victoriei şi de la Jockey Club la Hanul cu Tei.Cartea românească - istoria capitalei
O cronică istorică subiectivă, cu personaje de marcă; note despre Bucureştiul interbelic, din mahalale şi până pe Calea Victoriei şi de la Jockey Club la Hanul cu Tei.
În volum defilează o galerie eclectică de personalităţi – Ionel Brătianu, N.D. Cocea, Pamfil Şeicaru, Duiliu Zamfirescu, Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Vinea, Paul Morand, Mareşalul Antonescu, Zelea-Codreanu, Miţa Biciclista, Elena Lupescu, Enescu, Păstorel, Stere, Cezar Petrescu... Lux, supeuri, baluri, separeuri, coupé-uri, Rolls-uri, mătăsuri, briliante, blănuri, tango, Veuve Clicquot, icre negre, poker, chemin-de-fer, Capşa, Corso, Athénée Palace, Europolis, Bucureşti, Iaşi... Conspiraţii, război, bombardamente, refugiu, păduchi, ploşniţe, sânge, noroi... Bolşevici, gărzi patriotice, Roossevelt, Stalin, Churchill...
Hărăzit cu darul istorisirii, cu o memorie de cronicar moldav şi cu o viziune aristocratică asupra lumii, Lordul – cum era supranumit – a lăsat posterităţii povestea minunată a unei lumi aparent apuse.
Farmec şi spontaneitate. “Cartea lui Gh. Jurgea-Negrileşti”, spune Constantin Ţoiu, “capătă deseori caracterul unei cronici istorice subiective, desigur, însă plină de interes. Dar, mai ales, plină de mult farmec, de un stil spontan, atrăgător. E ceva – păstrând, desigur, toate proporţiile – în genul parşivului marchiz de Custine, minus apucăturile... Pline de originalitate şi de o anume percutanţă psihologică sînt şi replicile istorice semănate de-a lungul acestui text fluent, făcînd, cu siguranţă, deliciul cititorului.”
Autorul. Născut în noiembrie 1904, din tată moldovean – Paul Jurgea-Negrileşti – şi mamă rusoaică
