Peste două săptămîni, Comisia Europeană va publica un raport despre evoluţia reformei în Justiţia din România. Va fi un raport intermediar, cel definitiv urmînd să fie publicat în iunie. De-abia atunci Comisia va decide dacă va aplica celebra "clauză de salvgardare", un mecanism de sancţiuni împotriva României. Raportul de la sfîrşitul acestei luni va indica doar tendinţa, va spune dacă drumul este bun sau nu. Raportul este făcut pe baza unor informări venite de la Guvernul României, care sînt comparate apoi cu o serie de evaluări făcute pe teren de experţi trimişi de Comisia Europeană.

Informaţiile de pînă acum arată că documentul va fi destul de sever. "Limbajul va fi destul de dur în raportul din ianuarie, din moment ce nu au fost îmbunătăţiri în lupta împotriva corupţiei" - au declarat pentru site-ul Euexpands.com surse din Comisia Europeană. Şi, într-adevăr, de ce ar fi bun? De la ultimul raport, cel din iunie anul trecut, mai multe elemente arată că reforma din Justiţie trenează. Pentru ca raportul să fie favorabil, România ar fi trebuit să înregistreze progrese la 4 capitole, aşa-numitele benchmarks sau puncte de reper, stabilite la momentul aderării. E vorba - şi aici citez din angajamente - de asigurarea funcţionării sistemului judiciar într-o manieră transparentă şi eficientă, în special prin întărirea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii; înfiinţarea unei Agenţii de Integritate cu responsabilităţi în verificarea averilor şi potenţialelor conflicte de interese; continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi nepărtinitoare în cazurile de corupţie la nivel înalt; luarea în continuare de măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în administraţia publică locală.

Nu e nevoie să fii un fin analist al reformei din Justiţie ca să îţi dai seama că lucrurile stau rău. Fostul ministru al Ju