Incepand cu 1999, legea invatamantului a fost intr-o continua schimbare, fara a se tine cont de bulversarea elevilor Cum invatamantul este sau ar trebui sa "constituie prioritate nationala", lantul schimbarilor periodice este, aparent, justificat. In functie de Ministrul Educatiei care a luat in mana fraul libertatii de alegere, in educatie s-a schimbat si legislatia. Rand pe rand, au aparut manualele alternative si examenele de capacitate. Insa, se simtea nevoia unei innoiri. Astfel, trecerea de la gimnaziu la liceu s-a facut pentru mai putin de trei ani pe baza asa-ziselor teste nationale. Probabil pentru ca denumirea suna mai bine. Dar pentru ca actualul Ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, a considerat ca examenele de acest fel sunt anacronice si o eventuala "cadere" in prag de examen l-ar putea marca pe viata pe elev, a aparut moda tezelor cu subiect unic. Dar cobai nu au fost doar elevii de clasa a VIII-a. Testele grila la examenul de bacalaureat si introducerea calificativelor pentru cele doua probe orale au fost si ele experimentate, insa, nu pentru mai mult de un an de zile. "Eu nu mai inteleg nimic. Din ce in ce mai mare brambureala!", spun debusolati elevii, cei a caror opinie nu a contat pentru nicio modificare legislativa. Consecintele frecventelor schimbari din sistemul de invatamant si contestatiile ulterioare, nu i-au impiedicat pe cei de la putere sa continue seria acestor inventii. Un nou pachet de legi, aflat in dezbatere publica pana in data de 17 februarie, e pe cale sa intre in vigoare.
Ministrii cu multe idei Din 1999, studiile gimnaziale se incheie prin sustinerea unui examen, care in mod initial, s-a numit examen de capacitate. Reforma lui Andrei Marga, Ministrul Educatiei din aceea perioada, mai prevedea introducerea calificativelor in locul notelor pentru clasele I-IV si cele sapte probe ale examenului de maturitate. Daca
