Asistenţii universitari vor beneficia de o primă de instalare, în valoare de trei salarii de încadrare
Cei care doresc să obţină titlul de lector nu se vor mai putea prezenta la concurs, fără să-şi fi adjudecat diploma de doctor. Dacă, în prezent, lectorii pot ocupa un loc la catedră, chiar dacă se află în postura de doctoranzi, proiectul Statutului Personalului Didactic impune, drept condiţie minimă obţinerea, în prealabil, a doctoratului.
Astfel, singurii universitari cărora li se va permite să ocupe un post, în timp ce lucrează încă la teza de doctorat, vor fi asistenţii, care vor avea obligaţia să primească „ungerea” doctorală în termen de cel mult 4 ani de la angajare.
Pentru a avea spor, fiecare asistent universitar, care se va angaja, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor, va beneficia de o primă în valoare de trei salarii corespunzătoare funcţiei, sumă ce va trebui restituită, însă, în cazul în care tânărul cadru didactic decide să părăsească universitatea în primii trei ani de la angajare.
Veşti bune aduce actul normativ şi profesorilor universitari, deşi nu neapărat, în ceea ce priveşte remunerarea. Dacă, în cazul asistenţilor, lectorilor şi conferenţiarilor, concursul de instalare în funcţie va consta în trecerea prin probe scrise şi orale, respectiv analiza dosarului şi susţinerea unor prelegeri publice, ocuparea funcţiei de profesor se va face în urma unei simple treceri în revistă a lucrărilor ştiinţifice publicate.
O dată obţinut, postul va presupune un număr limitat de materii predate. Astfel, în timp ce asistenţii şi lectorii pot acoperi cel mult patru discipline, iar conferenţiarii, maximum trei discipline, portofoliul unui profesor universitar va cuprinde cel mult două discipline.
Normele vor fi, la rându-le, diferenţiate, cu un program săptămânal cuprins între 8 şi 10 ore, cel mai mult de muncă va ave
