„…Transmitem pe frecvenţa de unde scurte…” - un „refren” care a produs uimire, nostalgie, frustrare sau admiraţie. Proiecţia lungmetrajului documentar „Cold Waves/Război pe calea undelor” în premieră la Braşov, sâmbătă, la Centrul Cultural „Reduta”, nu a lăsat publicul rece. Cei mai în vârstă şi-au amintit de clipele când ascultau muzică şi ştiri la Radio Europa Liberă, cei mai tineri - obişnuiţi cu cele şapte posturi de radio, mai mult sau mai puţin locale -, au rămas uimiţi de forţa exercitată de „radioul bunicului”. Toţi au rămas surprinşi însă să afle istoria din spatele radiourilor cu lămpi şi au rămas năuciţi de modul în care au fost urmăriţi şi „eliminaţi” jurnaliştii Secţiei de limba română a Europei Libere de către serviciile secrete române şi de Securitate. Toţi au simţit gustul frustrării când au văzut că foştii securişti, care aveau în atribuţiile de serviciu „neutralizarea” postului de radio, ocupă acum funcţii importante în conducerea ţării şi nici măcar nu regretă faptele lor.

O istorie în megaherţi

Titlul provine de la Războiul Rece şi sintetizează lupta nevăzută, purtată pe calea undelor. O mână de jurnalişti finanţaţi de SUA aduceau „realitatea occidentală” şi muzica „modernă” în spatele Cortinei de fier, iar Securitatea făcea tot posibilul pentru a reduce la tăcere „undele” rebele. Documentarul prezintă istoria secţiei române a postului Radio Europa Liberă de la începuturile ei, din ’77, şi până la închiderea ei, la câţiva ani după Revoluţie. Regizorul Alexandru Solomon a reuşit să pună cap la cap declaraţiile „personajelor” din faţa microfonului – a jurnaliştilor care au lucrat de-a lungul timpului în redacţia situată în Germania Federală (Monica Lovinescu, Ioana Măgură Bernard, Mary Georgescu, Emil Hurezeanu, etc), dar şi din faţa aparatelor de radio: Vasile Paraschiv, disidentul Doina Cornea, etc). Unul dintre cele mai savuro