Primul lucru la care publicul e expus e discursul partizan, cuvintele “dulci” pe care politicienii si le adreseaza reciproc. Apoi vine discursul politic, cuvintele dulci pe care politicienii le adreseaza poporului apropo de ce intentioneaza sa faca pentru el. Ambele discursuri sunt in mare suferinta; lipsite de inteligenta, claritate, coerenta. E natural ca in aceeasi situatie sa se afle discursul institutional, cuvintele seci pe care politicienii si le adreseaza intre ei in calitate de demnitari, sefi de institutii, scrie Doc pe blogul sau.
Un bun exemplu il da disputa asupra constitutionalitatii proiectului de lege electorala asumat de guvern. Citesc puntele de vedere transmise de reprezentantii Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si, in fine, ale Curtii Constitutionale. Jale mare. Am scris in primul articol ce probleme de constitutionalitate are legea :
a) Definitia alegerilor anticipate - faptul ca legea defineste anticipatele drept alegeri care se desfasoara (si) la reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii, o modalitate inexistenta in constitutie care defineste (singurele) moduri de incetare a mandatului unui parlamentar.
Guvernul respinge sesizarea ca neintemeiata dintr-un singur motiv : “[Guvernul] Considera ca textul de lege criticat, care instituie posibilitatea organizarii de alegeri anticipate in cazul reorganizarii administrativ teritoriale, nu implica in mod obligatoriu dizolvarea Parlamentului si, in plus, art.63 alin.(4) din Constitutie prevede prelungirea mandatului Camerelor pana la intrunirea legala a noului Parlament.” Haios! Uite asa ajungem sa ne pomenim cu doua seturi de Camere, un parlament proaspat ales si unul care asteapta dizolvarea sau incetarea mandatului. Guvernul sare insa gratios peste alin. (2) din acelasi articol constitutional care spune explicit ca alegerile se desfasoara dupa expir
