Dimitrie Cantemir Maine sunt asteptati la Iasi fruntasii politicii romanesti ce se vor prinde joi in marea Hora a Unirii. Nu-mi propun sa evoc evenimentul de acum 149 de ani care merita toata cinstirea, ci sa adresez tuturor un indemn de a-si gasi timp si sa se inchine la Manastirea Trei Ierarhi, la mormantul pe care scrie "Aici, intors din lunga si preagreaua pribegie infruntata pentru libertatea tarii sale, odihneste Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei". Poate asa consilierii presedintelui si premierului le vor spune acestora ca cel ce a determinat ca anul 2008 sa fie declarat in Republica Moldova "Anul Cantemir si al limbii ruse" nu este numai omul care a reorientat politic Moldova spre Rusia, ci si carturarul de formatie enciclopedica, ambasador constant al culturii si valorilor romanesti.

N-ar fi profitabil, din punct de vedere diplomatic, sa netezim relatiile mai tensionate ca oricand cu fratii nostri de peste Prut (care sarbatoresc Unirea in ilegalitate) si cu Rusia contribuind la acest proiect in spiritul adevarului istoric? Voi evoca doar cateva repere din viata primului roman a carui opera a fost tradusa si citita in Europa, ce sprijina afirmatia anterioara. Pana la 15 ani, ieseanul prin nastere Dimitrie Cantemir a studiat in tara cu literatul grec Ieremia Cacavelos greaca, latina si slovena, dupa care a mai invatat zece limbi, pondere avand cele orientale, la Academia Patriarhiei Ortodoxe din Istanbul unde a fost tinut ostatec de sultan. L-au pasionat filosofia, geografia, istoria, medicina si folclorul. Desi inscaunat domn al Moldovei de catre sultan, se orienteaza catre Rusia, cu care semneaza un acord ce cuprindea "Sprijin militar din partea tarului in lupta antiotomana, autonomia Moldovei, domnie ereditara pentru familia Cantemir si azil politic in Rusia". Dupa infrangerea de la Stanilesti-Prut din 1711, emigreaza impreuna cu familia