Părinţii care lucrează „la mătură“ vor ca propriii copii să poată spera la un viitor mai bun decât prezentul lor şi fac tot posibilul ca aceştia să înveţe. Sursa: Codrin PrisecaruSursa: Codrin Prisecaru
1 /.
Aflată la marginea cartieruluiRahova, în zona Sălaj, lacâteva străzi de rău-famatulZăbrăuţi, Şcoala nr. 147 pareruptă de peisaj. Anul trecut,conducerea şcolii a reuşit să facă rostde bani pentru a ridica un gard, care îisepară pe elevii care aleg cartea de ceicare optează pentru „şcoala vieţii“.Copiii care vor să înveţe „evadează“înăuntru, ajutaţi de profesori şi demajoritatea părinţilor.
Mulţi dintre cei din urmă n-auînţeles să preţuiască învăţătura lavremea lor şi încearcă să schimbe astaacum, când au copii de şcoală. Încetulcu încetul, devin majoritari şi reuşescsă-i domine pe cei stăpâniţi de vechimetehne, de şcoală de periferie, sau peparveniţi. Cei care lucrează „la mătură“vor ca propriii copii să poată spera laslujbe mai bune decât ale lor.Directoarea Şcolii Generale nr. 147,Daniela Gherghina, spune că preferăsă-i determine pe cei turbulenţi să semute la alte unităţi de învăţământdecât să-i lase să strice atmosfera dinclasă.
Problemele nu ţin de structuraetnică a elevilor, explică directoarea. Iarcifre care să ilustreze această structurăsunt şi greu de obţinut: „Sunt foartemulţi care nu vor să se declare romi,sunt iarăşi alţii care se declară doarpentru a beneficia de o serie deavantaje“. Este o chestiune care ţinemult mai mult de mediul pe care-l alegcopiii şi în care părinţii lor îi lasă sau nusă se dezvolte. De-a lungul timpului,aici au învăţat copii ai celebrului clanCămătaru. În momentul de faţă, maisunt doi copii, în clasa a III-a, respectiva VII-a, despre care directoarea spunecă nu au creat niciodată problemeşcolii.
Abandonuri fără soluţie
Directoarea se plânge că nu există oarmă fu
