Veştile macroeconomice proaste nu se puteau strânge într-un moment mai nepotrivit pentru România. Sensibili la orice semnal negativ, investitorii încep să dea bir cu fugiţii. Evoluţiile recente din economia românească au început deja să pună pe fugă capitalurile străine. Ieşirea investitorilor străini, mai ales a celor instituţionali, a dărâmat bursele din centrul şi estul Europei, Bucureştiul remarcându-se prin cele mai mari scăderi: -20% faţă de finele anului
Veştile macroeconomice proaste nu se puteau strânge într-un moment mai nepotrivit pentru România. Sensibili la orice semnal negativ, investitorii încep să dea bir cu fugiţii.
Evoluţiile recente din economia românească au început deja să pună pe fugă capitalurile străine. Ieşirea investitorilor străini, mai ales a celor instituţionali, a dărâmat bursele din centrul şi estul Europei, Bucureştiul remarcându-se prin cele mai mari scăderi: -20% faţă de finele anului trecut. „Motivul stă în înrăutăţirea situaţiei mondiale. Nici în ţară situaţia nu este excelentă: creşterea inflaţiei, reducerea creşterii economice şi deficitul foarte mare de cont curent“, spune Radu Popescu-Buzeu, şeful departamentului analiză al KD Capital Management.
La fel de puternic a resimţit şocul ieşirilor de capital şi piaţa valutară. Retragerile străinilor au împins de două ori euro peste pragul de 3,7 lei, săptămâna trecută. „Pentru a vedea efectul-şoc al crizei, cel mai uşor este să te uiţi la cursul de schimb“, a declarat Debora Revoltella, economist-şef Unicredit Group, în cadrul conferinţelor Euromoney, desfăşurate săptămâna trecută la Viena. La acelaşi eveniment, reprezentanţii pieţelor financiare europene au arătat că văd un viitor sumbru în regiune, contrazicând mesajele liniştitoare transmise de oficiali guvernamentali şi ai băncilor centrale. Aceeaşi p
