Dezbaterea cu titlul „Tu ce fel de Europă îţi doreşti?“, desfăşurată ieri, la Primăria Slatina, a scos la iveală adevăruri necuprinse de obicei în seminarii şi şedinţe organizate pe teme de integrare europeană. Tinerii nu s-au sfiit să recunoască interesul lor destul de scăzut pentru proiectele privind infrastructura, care pot fi accesate şi derulate pe bani europeni, subliniind, în schimb, că au nevoie de educaţie de calitate, de experienţa europeană în acest domeniu, de a învăţa cum să facă lucrurile bine, iar dacă se poate, de stagii în străinătate. De altfel, mulţi se gândesc să intre într-o universitate de prestigiu din Europa (au vorbit despre ambiţiile lor elevii Colegiului Naţional „Radu Greceanu“, singurii prezenţi la începutul dezbaterilor), chiar dacă acum, cel puţin, iau în calcul întoarcerea acasă la finalizarea studiilor. Adulţii, în schimb, şi-ar dori mai degrabă confortul occidentalilor, chiar dacă nu cunosc foarte bine drumul pe care trebuie să-l parcurgă pentru a ajunge acolo. Deşi, spun ei, proiecte de informare se tot derulează, interesul grupurilor-ţintă este foarte redus sau poate că informaţia nu se transmite în forma dorită. Departamentele de mediu nu sunt o prioritate pentru primăriiDeşi au pornit mai greu, discuţiile despre ce înseamnă instituţiile europene, standardele la care trebuie să ajungem, cum sunt implementate directivele au început să curgă. Aşa s-a constatat că încă se fac lucrurile de ochii europenilor, alinierea la cerinţele lor e o poveste, instituţiile lucrează cu pachetele de norme în mână, dar fără perspectivă. Un exemplu clar l-a dat unul dintre reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, care a amintit de obligativitatea înfiinţării departamentelor specializate de mediu la nivelul autorităţilor locale. Nu doar că nu s-a întâmplat aşa, dar nu există nici măcar un salariat care să îndeplinească exclusiv aceste sarci