» Cladirile din Zona Peninsulara pastreaza aspectul secolului XX, insa interiorul camerelor s-a supus contemporaneitatii.
» Realizat de un renumit arhitect francez, Guyer, in perioada 1912-1915, Hotelul Palace reusea sa atraga numai crema societatii romanesti.
Orasul scaldat de valurile marii ascunde o istorie impresionanta, care insa se pierde treptat, absorbita de valul de constructii noi care fac uitate edificiile simbolice ale Constantei. Zona Peninsulara a ramas una dintre putinele arii in care cladirile aduc in prezent momente din trecut. Una dintre locatiile care mosteneste o puternica valenta nobila a trecutului si care pastreaza aspectul impunator prin care si-a consacrat valoare este Hotelul Palace.
Jocurile de noroc, capriciul oamenilor bogati
La 15 august 1910, Cazinoul, cea mai importanta cladire a Vechiului Tomis, a fost inaugurat in prezenta principelui Ferdinand, dupa care a fost inchiriat lui Alphonse Hietz, proprietar de restaurante si hoteluri din Bucuresti. Punand in prim-plan rentabilitatea "stabilimentului", care costase enorm, Primaria a trecut peste toate opozitiile si pe 15 martie 1911, Consiliul Comunal a autorizat jocurile de noroc, iar localul a fost dotat cu doua mese de billiard si 17 mese rotunde pentru jocurile de carti. In scurt timp, Cazinoul din Constanta a devenit unul dintre stabilimentele cele mai cunoscute de acest gen din Europa, fiind preferat de impatimitii jocurilor de noroc care veneau aici, incognito, din toate colturile lumii. In prezent interiorul cladirii a fost complet reamenajat, contrastul dintre arhitectura exterioara si ce se gaseste inautru da impresia captivitatii pe care era contemporana trebuie sa o suporte in fata istoriei.
Stil frantuzesc
In 1912, Primaria a organizat licitatia pentru concesionarea Cazinoului comunal, licitatie castigata de baronul Edga
