Familia unui preot din Huşi e obligată de judecători să rămână împreună, pe hârtie, deşi cei doi soţi sunt despărţiţi de peste un an. Sursa: Alina Darie
Un preot şi preoteasa lui dinHuşi, judeţul Vaslui, nu potdivorţa, deşi sunt despărţiţide mai multă vreme.Tribunalul din Vaslui a respins cerereade divorţ înaintată în anul 2006 deNatalia Trofin, 32 de ani, care a vrut săse despartă de soţul ei, preotul NeculaiTrofin, 34 de ani, de la biserica Dobrinadin Huşi, iar Curtea de Apel Iaşi aconfirmat sentinţa instanţei vasluiene.Acum, preotesei nu i-au rămas decâtdouă variante: să aştepte să treacă unan, ca să fie consemnată despărţirea „înfapt“, sau să ajungă cu cazul de divorţratat la Curtea Europeană a DrepturilorOmului de la Strasbourg.
„Ce facem cu copiii?“
Natalia Trofin este originară dinRepublica Moldova. În urmă cu zeceani, s-a căsătorit cu preotul NeculaiTrofin. Acum au doi copii, gemeni, învârstă de 9 ani, şi, spune femeia, cei doisoţi s-au despărţit, în realitate, de maimultă vreme. Cu toate acestea, seplânge ea, Justiţia din România a pus-oîntr-o situaţie nemaiîntâlnită: i-arespins cererea de divorţ.
„Cum a judecat Justiţia că este dreptca noi să stăm căsătoriţi în acte, nuînţeleg. Dacă eu sau preotul putem săfim despărţiţi în fapt şi să nu avemprobleme, ce facem cu copiii? Judecătorii la ei trebuiau să se gândească.Acum ei stau la mine, dar preotul nueste obligat de instanţă să le acordeniciun ajutor. Singură cu doi copii estefoarte greu“, se plânge Natalia Trofin.
Gemenii sunt elevi în clasa a III-a şiresimt despărţirea părinţilor ca pe otraumă majoră. „Dacă Justiţia ne-ar fipermis să divorţăm, am fi ştiut sigur însarcina cui cade creşterea şi educareacopiilor. Aşa, noi nu ne împăcăm, lăsămtotul unul în seama altuia şi aceşti copiisuferă. Nu este drept“, mai spunefemeia.
„Ea a vrutdoar
