Dragi concetateni,

Azi, 24 ianuarie 2008, se împlinesc 149 de ani de la Unirea Principatelor Moldovei cu Tara Româneasca prin alegerea ca domn unic al celor doua state a lui Alexandru Ioan Cuza. Peste ani, când dreptatea se împlinise integral si pentru poporul român la 1 decembrie 1918, evenimentelor din 1859 li s-a spus nedrept "Mica Unire", tocmai pentru a o deosebi de cea care dusese la constituirea "României Mari". Însa pentru contemporani ca si pentru istoria nationala, actul din ianuarie 1859 nu a fost unul minor, ci din contra. Atunci, într-un entuziasm greu de descris, remarcabil pentru poporul român, proaspat nascuta natiune româna a pornit sa construiasca o noua tara, ce se dorea mai buna, mai frumoasa, si care, mai ales, sa fie a tuturor, si a celor puternici, si a celor multi si umili. Omul chemat sa îndeplineasca marile sperante si sa cladeasca din punct de vedere administrativ o tara noua era Alexandru Ioan Cuza. Sarcina principelui nu a fost tocmai usoara, mai ales ca puterile straine implicate direct în soarta principatelor românesti, nu erau dispuse sa vada cu ochi buni cum acestea îsi luasera destinul în propriile lor mâini. Cuza a mai înteles ceva: ca natiunea este reprezentata de întregul popor, chiar si de cei multi si umiliti. Ei trebuiau sa devina la rândul lor cetateni si sa aiba constiinta ca apartin României si ca ea le apartine lor. Lucrul acesta nu se putea realiza decât prin împroprietarire, act care l-a facut în final sa-si piarda tronul. A luat de la cei putini, care aveau totul, si a dat celor multi, care nu aveau nimic. Au trecut aproape 150 de ani de atunci, iar România a evoluat mult, dar învatamintele acelor timpuri de început sunt cu atât mai valoroase, cu cât am avut prilejul, si înca îl avem, unui nou început. În spiritul acestor valori îndemn toti sighisorenii sa ne dam mâna cu mâna, sa ne unim fortele si sa conlucra