In Romania postdecembrista, distinctia dintre stanga si dreapta a functionat initial pe falia anticomunisti-neocomunisti, iar apoi s-a diluat pe fondul transformarii politicii de partid in politica de tip clientelar. Oamenii PSD au devenit, dupa definitia data chiar de Ion Iliescu, mentorul lor, "capitalisti de cumetrie", liberalii se cramponeaza de putere pentru a-i proteja nu doar pe amicii afaceristi, ci si pe ministrii aflati in culpa, iar democratii deveniti populari incearca sa demonstreze ca liderii lor, in mare parte imbogatiti dupa ce au intrat in politica, sunt curati si ca Elena Udrea, casatorita Cocos, este inocenta si nu are conexiuni cu grupurile de afaceri care au profitat de inlesniri si fonduri publice. Potrivit unei cercetari facute de Gallup la comanda Fundatiei Soros, 45 la suta din romani nu au auzit de perechea "stanga-dreapta" si doar 36 la suta din votanti se autopozitioneaza pe aceasta axa. Prin comparatie cu alte tari, Romania se afla la coada unui clasament facut in functie de ponderea cetatenilor care se pot situa oriunde intre stanga si dreapta si doar fostele state sovietice sunt mai in spate. Pentru 31% din romani, stanga inseamna intr-o masura mai mare ideologie, comparativ cu dreapta (22 la suta). Potrivit studiului Gallup (noiembrie 2006), in cazul stangii dimensiunea politica este mai importanta, in timp ce in cazul dreptei se diferentiaza intre dimensiunea economica (economie de piata) si cea politica (liberalism). Pe de alta parte, obiectivul ultim al stangii – protectia sociala – este perceput de 12 la suta din electorat, iar scopul final al dreptei – bunastare generalizata – este sesizat de 15 la suta din romani.

In vreme ce ponderea celor care se declara de "stanga" este fluctuanta in perioada postdecembrista, ponderea "dreptei" creste putin, dar constant, de aceea, in context electoral, ideologii principalelor