Egiptul nu încetează să uimească arheologii din întreaga lume. Noi săpături de la Templul Karnak rearanjează istoria şi peisajul străvechi din Luxor, relatează săptămânalul egiptean Al-Ahram.

Egiptul nu încetează să uimească arheologii din întreaga lume. Noi săpături de la Templul Karnak rearanjează istoria şi peisajul străvechi din Luxor, relatează săptămânalul egiptean Al-Ahram. Noile descoperiri, apărute după 18 luni de săpături şi muncă asiduă în faţa templului din Karnak, includ o baie ceremonială din era ptolemaică şi o rampă privată a faraonului Taharqa din cea de-a 25-a dinastie. Poate cea mai importantă descoperire este însă un zid de protecţie construit acum 3.000 de ani pentru a întări malul Nilului, care de atunci şi-a schimbat cursul. Până acum, zidul era consi­derat limita estică a unui imens lac săpat în faţa sanctuarului, care se unea cu fluviul printr-un canal. Această teorie se bazează pe desenele descoperite într-o serie de morminte din cea de-a 18-a dinastie, printre care şi cel al unui important om de stat numit Neferhotep. Imaginea bazinului antic s-a menţinut graţie unor săpături făcute în anii 1970, când s-a descoperit o mică porţiune a zidului. Săpăturile din decembrie 2007 au spulberat însă această idee, deoarece s-a descoperit o nouă parte a aceluiaşi zid la câţiva metri distanţă. “Este prea îndepărtată pentru a fi parte din presupusul bazin”, a declarat Mansour Boraik, supervizor general al antichităţilor din Luxor. Noua descoperire a schimbat ideile despre faţada antică a templului ce se întindea, se pare, până la limita la care curgea Nilul acum 3.000 de ani. Viitoare săpături vor putea scoate la suprafaţă portul şi canalul ce făceau legătura cu templul femeii-faraon Hatsheput, construit pe aceeaşi axă cu Templul Karnak.

Baia circulară Ptolemaică descoperită are o podea cu un model mozaicat complex şi un semicer