Majoritatea parlamentară este chemată în ajutorul miniştrilor penali.Ministrul interimar al justiţiei, Teodor Meleşcanu, vrea să introducă în Codul de Procedură Penală o serie de dispoziţii „referitoare la modalităţile prin care miniştrii pot face obiectul urmăririi penale“. De câteva zile, mai multe voci din patrulaterul PNL-PSD-PRM-PC insistă pe tema dreptului parlamentului de a avea putere de decizie în această privinţă.
În noul Cod de Procedură Penală ar putea fi introdusă o prevedere potrivit căreia, dacă preşedintele cere urmărirea penală pentru un actual sau fost ministru, care este şi parlamentar, să fie necesar şi avizul legislativului, ne-au declarat ieri surse liberale. Aceste informaţii au fost parţial confirmate de ministrul interimar al justiţiei, Teodor Meleşcanu.
Într-un interviu acordat ieri secţiei române a BBC, Meleşcanu a declarat că viitorul Cod de Procedură Penală ar putea conţine prevederi speciale referitoare la dosarele miniştrilor. Dacă va fi modificat Codul de Procedură Penală, noua prevedere se va aplica pentru viitorul lot de miniştri urmăriţi penal.
Ministrul invocă legislaţia contradictorie
În interviul acordat BBC, Meleşcanu a invocat drept argumente pentru modificarea Codului faptul că, la ora actuală, în domeniu există prevederi controversate. El a indicat şi motivul acestei situaţii încâlcite: „Legea răspunderii ministeriale coroborată cu decizia Curţii Constituţionale au avut ca rezultat un mecanism foarte greoi“.
Pe 27 noiembrie anul trecut, Curtea Constituţională a anulat un articol din Legea răspunderii ministeriale care reglementa şi faptul că dosarele miniştrilor, pentru care preşedintele avizează urmărirea penală, trebuie discutate şi de legislativ, dacă respectivii sunt şi parlamentari.
Deocamdată, Meleşcanu s-a arătat precaut în declaraţii, afir
