Dupa ce a fost nevoit sa dea drumul avizelor pentru inceperea urmaririi penale a opt actuali si fosti ministri (dintre care trei liberali) si dupa ce s-au starnit dispute aprinse pe tema necesitatii unor avize din partea Parlamentului, ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, a ajuns la concluzia ca trebuie modificata legislatia. Ca motivatie a fost invocata functionarea greoaie a actualului mecanism.
Potrivit ministrului, s-au demarat deja discutii cu expertii in vederea introducerii in noul Cod de Procedura Penala, aflat in faza de finalizare la Ministerul Justitiei, a unor prevederi "foarte clare" referitoare la etapele si modalitatile prin care ministrii ar putea face subiectul urmaririi penale. Ca argument, Melescanu a vorbit si de uniformizarea procedurilor, dat fiind ca CPP "trebuie sa fie documentul care este aplicabil tuturor, indiferent ca sunt demnitari sau nu". In fapt, s-ar putea introduce masuri suplimentare de protejare a demnitarilor, masuri care s-ar bucura inclusiv de sustinerea partidelor din opozitie.
Ideea necesitatii modificarii legislatiei a fost lansata de Melescanu in aceeasi zi in care atat procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, cat si seful DNA, Daniel Morar, au reiterat ca Parlamentul nu trebuie sa se pronunte in ceea ce priveste inceperea urmaririi penale a ministrilor care sunt si senatori sau deputati.
La randul sau, seful DNA a aratat ca decizia Curtii Constitutionale explica clar ca atat Camera Deputatilor sau Senatul, cat si presedintele Romaniei pot cere inceperea urmaririi penale. "Deci, fiecare dintre ei poate sa ceara urmarirea penala, nu este nevoie sa fie validat de unul sau de altul", a precizat Morar.
Diametral opus de punctul de vedere al celor doi s-a dovedit a fi cel al Guvernului. Potrivit purtatorului de cuvant al Executivului, premierul Calin Popes
